art_86075_11

Fiecare dintre noi avem prieteni, rude sau vecini care muncesc în strainătate. De Sărbători ei vin acasă. Acasă la cei dragi. Imediat după terminarea Sărbătorilor reiau drumul străinătăţii cu dorul de cei dragi în suflet. Ştiu foarte bine ce înseamnă  aceste despărţiri. În aprilie, fiica mea va naşte în Modena, Italia. 

 

Românii care muncesc în străinătate au plecat din ţară de nevoie, din disperare de cauză, pentru a-şi întretine familiile rămase acasă sau pentru a munci cinstit în condiţii şi pentru bani care nu sunt disponibili în ţară. Au  căpătat pecetea de “căpşunari”, deşi nu toţi culeg căpşuni în Spania. De altfel, conform unor statistici neoficiale, din cei circa 2 milioane de români care muncesc în străinătate, circa 1 milion se află în Italia, iar în Spania aproximativ jumătate de million.

 

Având în vedere complexitatea şi amploarea fenomenului, consider că atât mass-media cât şi autorităţile din România ar trebui să-i trateze cu mai mult respect pe compatrioţii nostri care-şi câştigă traiul prin munca în strainătate. Din păcate oamenii politici îsi aduc aminte de aceştia numai cu ocazia alegerilor. În campania electorală din noiembrie 2008, politicienii s-au întrecut în a face promisiuni emigranţilor români. Din cei 25 de mii de euro, promişi pentru fiecare român care se va întoarce în ţară, s-a ales praful. Promisiunile au fost rapid uitate iar guvernaţii aşteaptă din nou ca românii care lucrează în străinătate să trimită bani acasă pentru a revigora economia naţională aflată în criză.

 

În străinătate, cei mai mulţi dintre români lucrează în construcţii, agricultură, domeniul hotelier, transporturi, comerţ etc. Femeile lucrează în general în domeniul casnic, în agricultura sau ca asistente medicale. Majoritatea compatrioţilor care lucrează în strainatate sunt tineri. Moldova si Transilvania sunt zonele din care au plecat cei mai mulţi. La nivelul întregii tări, aproximativ 20 – 30% din forţa de muncă din România lucrează în străinătate. 

Majoritatea covârşitoare a românilor plecaţi în străinătate muncesc şi trăiesc cinstit. De prea multe  ori, în special în Italia, li se impută în bloc, acte blamabile comise de conaţionali delincvenţi. Este de datoria Parlamentului României să aprobe un pachet de măsuri legislative şi diplomatice în vederea ”protejării” celor care muncesc  în Italia. Guvernul Romaniei ar trebui să aloce fonduri pentru asociaţiile de români din Italia, în scopul promovării unei imagini pozitive a ţării şi cetăţenilor ei care trăiesc şi muncesc cinstit în Italia.

 

Probabil că numele de “căpşunar” a devenit cunoscut după mediatizarea cozilor umilitoare din faţa ambasadei Spaniei atunci când s-a dat legal startul la munca in străinătate, la cules de căpşuni. În realitate numele ascunde un fenomen complex, iar implicaţiile sunt atât economice, cât şi sociale, demografice, legislative sau chiar politice. În anul 1965, componenţii trupei Beatles erau ridicaţi la rangul de cavaleri de câtre regina Marii Britanii pentru revigorarea economiei britanice, după turneele in Statele Unite şi Europa.Ţinând cont de faptul că economia românească rezistă şi datorită celor aproape 4 miliarde de Euro trimise anual de muncitorii din străinătate, consider că un asemenea nume ar merita atribuit măcar onorific celor care muncesc cinstit în afara graniţelor.

 

Dacă imediat după anul 1990, România era văzută în Europa prin prisma comportamentului infractorilor şi al cerşetorilor, acum impresia este schimbată încet-încet tocmai de compatrioţii noştri care în ţară sunt denumiţi pe nedrept “căpşunari”, dar în afară câştigă prin munca lor respectul şi consideraţia europenilor.

 

Aştept alături de foarte mulţi români, îmbunătăţirea condiţiilor de trai din ţară, pentru ca cei dragi nouă să se întoarcă cât mai repede acasă.

 

 

 Dragostea ne va salva – Ovidiu Komornic

 

Anunțuri