Februarie 2009


images

Ludovica Pârvu, vicepreşedinte PSD Maramureş, se lăuda anul trecut că PSD-iştii băimăreni au reuşit să-i slăbească inima primarului liberal Cristian Anghel.

Se pare că această tactică politico-cardiologică aplicată de PSD are rezultate.

Şi eu am început să am palpitaţii la inimă mai ales după „atacul dur” lansat asupra mea de către exdeputatul Dan Mihalache.

Eu îi reproşam exdeputatului Mihalache că vorbeşte despre problemele maramureşenilor în totală necunoştinţă de cauză. Mă refeream la problema agenţilor economici din domeniul exploatării lemnului.

În replică , într-o emisiune televizată, Dan Mihalache mi-a sugerat să mă deplasez în Poienile de sub Munte, pentru a afla despre problemele cu care se confruntă cetăţenii acestei comune.

Ce nu ştie bucureşteanul Mihalache, este faptul că începând cu anul 1840 toţi înaintaşii mei au locuit în  Poienile de sub Munte, cea mai mare comună din Maramureş.     Eu m-am născut în casa părinţilor mei din Poienile de sub Munte, naşterea fiind asistată de moaşa comunală şi sunt consilier local în Poienile de sub Munte de când Nicolaie Văcăroiu a devenit prim-ministru.

 

Ion Beuca, ţărănist suferind de „cardiopatie pesedistă”

 

 

Anunțuri

 

dscf28055-ciuhandu-2Baia Mare, 6 februarie 2009, alături de Gheorghe Ciuhandu şi Lucian Morar

La alegerile locale din iunie 2008, PNŢCD a obţinut în Maramureş doi primari, Lucian Morar în oraşul Ulmeni şi Vasile Costinaş în comuna Oarţa de Jos. Deşi au avut numeroase oferte de a candida pe  listele partidelor parlamentare, atât Lucian Morar cât şi Vasile Costinaş au rămas în PNŢCD şi au câştigat alegerile în turul doi de scrutin, învinşii acestora fiind candidaţi aparţinând partidelor parlamentare.

 “Îndrăzneala”  acestor oameni nu prea este trecută cu vederea de către învinşii din alegeri. Metoda uzuală de “pedepsire” a primarilor ţărănişti, nu numai în Maramureş, constă în omiterea localităţilor conduse de aceştia de la repartizarea sumelor din rezerva bugetară pentru echilibrarea bugetelor locale. De acest “tratament” s-a “bucurat” deseori şi primarul ţărănist al municipiului Timişoara, Gheorghe Ciuhandu. 

 Consider că  aceste metode de „pedepsire” a primarilor care nu aparţin partidelor aflate la putere, dăunează în primul rând cetăţenilor. Alegerile europarlamentare sunt aproape iar eventualele încercări de răzbunare politică, prin alocări preferenţiale de fonduri guvernamentale, nu vor fi trecute cu vederea de către alegătorii din Ulmeni, Oarţa de Jos ,Timişoara sau alte localităţi a căror primari nu sunt „agreaţi” de guvernanţi.

 

 basescu-tariceanu-2004

În decembrie 2004, în turul 2 al alegerilor prezidenţiale, toţi ţărăniştii normali la cap au votat cu Traian Băsescu. Eu personal nu cunosc niciun membru PNŢCD care să fi votat cu Adrian Năstase. În 2004, ţărăniştii nu au ţinut cont de faptul că în timpul Guvernării CDR-USD-UDMR, Traian Băsescu a contribuit din plin la denigrarea PNŢCD. Pentru ţărănişti era important  că Traian Băsescu promitea război sistemului ticăloşit reprezentat de Adrian Năstase. Războiul împotriva sistemului ticăloşit, promis de Traian Băsescu, s-a încheiat înainte de a începe. Traian Băsescu a schimbat tactica din mers şi a pornit un alt război, de această dată împotriva actualei clase politice. Nu sar în apărarea clasei politice actuale, dar consider că nu este normal  ca în mod repetat, preşedintele Băsescu să sugereze subtil faptul că, în afară de domnia sa, întreaga clasă politică este imorală, din moment ce şi domnia sa face parte din aceiaşi clasă politică.

În mod normal, “şefa unei case de toleranţă”, nu poate să susţină că este singura “călugăriţă” din stabiliment.

art_86075_11

Fiecare dintre noi avem prieteni, rude sau vecini care muncesc în strainătate. De Sărbători ei vin acasă. Acasă la cei dragi. Imediat după terminarea Sărbătorilor reiau drumul străinătăţii cu dorul de cei dragi în suflet. Ştiu foarte bine ce înseamnă  aceste despărţiri. În aprilie, fiica mea va naşte în Modena, Italia. 

 

Românii care muncesc în străinătate au plecat din ţară de nevoie, din disperare de cauză, pentru a-şi întretine familiile rămase acasă sau pentru a munci cinstit în condiţii şi pentru bani care nu sunt disponibili în ţară. Au  căpătat pecetea de “căpşunari”, deşi nu toţi culeg căpşuni în Spania. De altfel, conform unor statistici neoficiale, din cei circa 2 milioane de români care muncesc în străinătate, circa 1 milion se află în Italia, iar în Spania aproximativ jumătate de million.

 

Având în vedere complexitatea şi amploarea fenomenului, consider că atât mass-media cât şi autorităţile din România ar trebui să-i trateze cu mai mult respect pe compatrioţii nostri care-şi câştigă traiul prin munca în strainătate. Din păcate oamenii politici îsi aduc aminte de aceştia numai cu ocazia alegerilor. În campania electorală din noiembrie 2008, politicienii s-au întrecut în a face promisiuni emigranţilor români. Din cei 25 de mii de euro, promişi pentru fiecare român care se va întoarce în ţară, s-a ales praful. Promisiunile au fost rapid uitate iar guvernaţii aşteaptă din nou ca românii care lucrează în străinătate să trimită bani acasă pentru a revigora economia naţională aflată în criză.

 

În străinătate, cei mai mulţi dintre români lucrează în construcţii, agricultură, domeniul hotelier, transporturi, comerţ etc. Femeile lucrează în general în domeniul casnic, în agricultura sau ca asistente medicale. Majoritatea compatrioţilor care lucrează în strainatate sunt tineri. Moldova si Transilvania sunt zonele din care au plecat cei mai mulţi. La nivelul întregii tări, aproximativ 20 – 30% din forţa de muncă din România lucrează în străinătate. 

Majoritatea covârşitoare a românilor plecaţi în străinătate muncesc şi trăiesc cinstit. De prea multe  ori, în special în Italia, li se impută în bloc, acte blamabile comise de conaţionali delincvenţi. Este de datoria Parlamentului României să aprobe un pachet de măsuri legislative şi diplomatice în vederea ”protejării” celor care muncesc  în Italia. Guvernul Romaniei ar trebui să aloce fonduri pentru asociaţiile de români din Italia, în scopul promovării unei imagini pozitive a ţării şi cetăţenilor ei care trăiesc şi muncesc cinstit în Italia.

 

Probabil că numele de “căpşunar” a devenit cunoscut după mediatizarea cozilor umilitoare din faţa ambasadei Spaniei atunci când s-a dat legal startul la munca in străinătate, la cules de căpşuni. În realitate numele ascunde un fenomen complex, iar implicaţiile sunt atât economice, cât şi sociale, demografice, legislative sau chiar politice. În anul 1965, componenţii trupei Beatles erau ridicaţi la rangul de cavaleri de câtre regina Marii Britanii pentru revigorarea economiei britanice, după turneele in Statele Unite şi Europa.Ţinând cont de faptul că economia românească rezistă şi datorită celor aproape 4 miliarde de Euro trimise anual de muncitorii din străinătate, consider că un asemenea nume ar merita atribuit măcar onorific celor care muncesc cinstit în afara graniţelor.

 

Dacă imediat după anul 1990, România era văzută în Europa prin prisma comportamentului infractorilor şi al cerşetorilor, acum impresia este schimbată încet-încet tocmai de compatrioţii noştri care în ţară sunt denumiţi pe nedrept “căpşunari”, dar în afară câştigă prin munca lor respectul şi consideraţia europenilor.

 

Aştept alături de foarte mulţi români, îmbunătăţirea condiţiilor de trai din ţară, pentru ca cei dragi nouă să se întoarcă cât mai repede acasă.

 

 

 Dragostea ne va salva – Ovidiu Komornic

 

latina12

Si tacuisses,philosophus mansisses (Boetius).

(Dacă tăceai filozof rămâneai)

Proverb respectat cu sfinţenie de  Petru Godja, deputat în  3 legislaturi, care a luat cuvântul în plenul Camerei de 4 ori în 12 ani, de trei ori cu ocazia depunerii jurământului şi odată când a rostit: ”închideţi uşa că-i curent.”
                  

 Dum spiro, spero.
(Cât timp respir, sper)

Gheorghe Şiman, lider  ţărănist, care atâta timp cât trăieşte, speră în revigorarea PNŢCD.

                  

Audiatur et altera pars (Seneca)

(Să fie ascultată şi cealaltă parte)

Proverb potrivit lui Ioan Codrut Sereş. După ce i-au fost ascultate telefoanele, le urează SRI-iştilor să fie “ascultaţi”  de doctori cu stetoscopul.

                   

Facile dictu, difficile factu.

(Uşor de zis, greu de făcut )

Emil Ambruş, liderul PNGCD Maramureş, care in campania electorală era  convins că războinicul luminii (electrice) … din Ferentari, putea să rezolve problemele maramureşenilor, numai cu banii strânşi din oierit şi… fraierit M.Ap.N. Ce-i drept, episodul valiza de la Cluj a cam făcut prăpăd in stâna lui Gigi.

                   

Asinus asinorum in sccula scculorum.
(Măgarul măgarilor în secolele secolelor)

Miron Mitrea, prietenul PSD-iştilor maramureşeni, care a declarat: „Le-am recomandat colegilor mei de la Bacău să procedeze ca în Vrancea: să dubleze capacitatea puşcăriilor. Vrem să respectăm drepturile omului şi să facem astfel incât ţărăniştii să doarmă câte unul in pat”.

                   

Cine a trădat o dată o va face şi a doua oară

Proverbul se potriveşte  liderului PDL-ist  Mircea Radu Munteanu, fost ţărănist, fost liberal.Conducerea PDL-ului din Maramureş trebuie să stea cu ochii pe ex-liderul ţărănisto-liberal, Mircea Radu Munteanu, ca pe butelia de aragaz. Acesta poate sării oricând din barca democrat-liberală în alte bărci care plutesc pe valurile politicii maramureşene.

                       

Favente linguis!

(Păziţi-vă limbile)

Îndemn valabil pentru liderii PDL Maramureş. Nicio vorbă rea despre  Traian Boc sau Emil Băsescu, dacă doresc să păstorească în continuare „deconcentratele”  maramureşene.

                  

Homines quo plura habent, eo ampliora cupiunt (Justinian).

( Omul, cu cât are mai mult, cu atât îşi doreşte şi mai mult )

Ex-deputatul liberal Ioan Hoban, care plănuia să extindă (G)oaza Italiană  până la … picioarele minerului de pe statuia din faţa fostei Centrale a Minelor.

                  

Acta, non verba ! (Fapte nu vorbe)        

Proverb potrivit PRM-iştilor, care de 18 ani tot promit puşcării pentru mafioţi şi execuţii pe stadioane. Având în vedere faptul că stadionul Dealul Florilor din Baia Mare stă să se dărâme, recomandăm PRM-istilor maramureşeni să renunţe la executiile pe stadioane şi să se apuce de o activitate mult mai europeană  respectiv, … asomarea porcilor (aducerea în starea de inconstienţă a animalului ce urmează a fi tăiat).

 

Ion Beuca – scrib la ţărănişti

DEX : SCRIB  (Scriitor sau gazetar, de obicei aservit unui partid politic)

cax7v93l

Vineri, 13 februarie, anul de graţie 2009, am ajuns cu treburi pe linie de serviciu, la Judecătoria Vişeu de Sus, Maramureş. Ziua de 13 nu avea să fie cu ghinion numai pentru mine.

Tot vineri, 13 februarie 2009, la Vişeu de Sus, au fost arestaţi vestiţii scandalagii care au grăbit pensionarea procurorului şef, pe motiv că acesta a fost filmat când îi trimitea „să jure la popa” că în vecii vecilor nu vor mai face scandal şi nu vor agresa poliţişti.

Eu aveam de copiat câteva pagini dintr-un dosar civil, important pentru instituţia la care lucrez. Intru la poştă să cumpăr 9 timbre judiciare de 15 bani. Fără aceste timbre, conform legii, nu este posibilă eliberarea de copii din dosar. Mi se spune că nu au timbre. Nu-i nimic, caut în altă parte că doar este vorba de nişte timbre de 15 bani, nu de timbre de colecţie. Peste tot mi se răspunde că nu există timbre judiciare. Gluma se îngroaşă, încep să apelez la avocaţi, la prieteni, dau vreo zece telefoane.Timbre ioc. Aflu cu stupoare că este criză de timbre judiciare în tot judeţul. Nu-mi vine să cred că mersul justiţiei este afectat de nişte amărâte de timbre. Colegul meu de muncă din Baia Mare, scotoceşte prin sertare şi găseşte câteva timbre. Se oferă să-mi aducă  „preţioasele timbre”. Cu timbrele de 15 bani în mapă, trece Munţii Gutâi prin Cavnic, o ia pe Valea Izei, trece Dealul Bocicoel şi ajunge la Vişeu. Ajungem în fugă la registratură dar „ghinion de neşansă”. Doamna de la registratură tocmai şi-a încheiat programul de lucru. Simt cum îmi creşte tensiunea arterială şi-mi vine să mănânc timbrele de 15 bani, în locul medicamentelor antihipertensive.

Mă calmez rapid, gândindu-mă la faptul că aş putea să ajung la spital iar acolo există posibilitatea ca medicii să nu aibe tensiometru. Fără problema rezolvată, mă întorc acasă şi intru pe internet, de unde aflu că atât criza economică cât şi criza de timbre judiciare de 15 bani s-a extins în toată ţara.

Vorba lui Mircea Badea: „Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul”.

img_8829

La ultima Conferinţă de presă ţinută la Cluj, Radu Sârbu, preşedintele PNŢCD spunea: ”Sunt unul dintre cei mai bătrâni membri ai PNŢCD şi încă nu am 60 de ani. În toate scrutinele care vor urma, PNŢCD va aduce în faţă oameni tineri, oameni care să aibă vârsta optimă, intre 30 si 45 de ani, oameni care să aibă nu doar expertiza, ci şi energia pentru a implementa proiectele noastre”

 

La cei 45 de ani şi eu mă  consider un  ţărănist bătrân, mai ales dacă  ţin cont de faptul că în luna aprilie a acestui an voi deveni bunic.

 

Procesul de întinerire a PNŢCD a început şi în Maramureş, dacă ne gândim numai la primarul ţărănist al oraşului Ulmeni, Lucian Morar, care a împlinit 30 de ani sau la Simona Leva (foto), care la numai 19 ani, conduce Organizaţia locală PNŢCD, Rona de Sus. Sâmbătă, 7 februarie 2009, la Sighet, cu ocazia simpozionului “Iuliu Maniu”, desfăşurat la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Simona Leva a fost desemnată să prezinte personalităţile prezente la eveniment.

 

Personal consider că tinerii sunt calea de primenire morală şi de competenţă a clasei politice actuale. În PNŢCD este loc pentru tineri şi este loc la vârf, acolo unde se iau decizii importante.

Pagina următoare »